|
...........
|
.
| COMUNITATE.
CARACTERISTICI |
.
.
|
Pentru ca
o comunitate sa fie întreaga şi sănătoasa,
ea trebuie
să se bazeze pe dragostea oamenilor
şi pe grija
pe care şi-o poarta unul celuilalt
Millard
Fuller
|
...
..
| Poate comunitatea să
aibă un spirit? |
.
| Dacă sociologia trebuie
să rămână o ştiinţa, ea nu are dreptul să ia decizii teologice,
ca existenta sau non existenta spiritului. .
Pentru aceste întrebări trebuie căutat un consilier religios..
Fraza „spiritul comunităţii” de aici nu are o interpretare teologică.
.
Nu este nimic supranatural în ceea ce priveşte comunitatea sau alte instituţii
sociale ale societăţii. |
.
| Ce este deci „Spiritul
comunitar”? |
.
| Spiritul comunitar
se referă la ideea pe care membrii comunităţii o au despre ei înşişi
şi despre comunitatea lor. În general este vorba de atitudini pozitive,
optimiste în privinţa viitorului şi care încurajează altruismul şi
contribuţia membrilor la bunăstarea comunităţii. .
Printre acestea regăsim şi fidelitatea..
De asemenea şi optimismul..
Aceste atitudini sunt apoi reflectate în purtarea acestor membri şi prin
urmare contribuie la un viitor mai bun al comunităţii. .
A spune că ei au „spirit”, nu înseamnă ca sunt posedaţi de vreo
fiinţa supranaturală, dar că sunt activi şi motivaţi. .
Ei sunt animaţi. |
Ei sunt animaţi.
| O caracteristică importantă
a comunităţii este că membrii săi sunt conştienţi de apartenenţa
lor la aceasta. .
Putem spune că spiritul lor comunitar se identifică cu fidelitatea lor. |
.
| Expresia „spirit
comunitar” nu este aici un termen tehnic sociologic, dar serveşte mai
ales pentru a prezenta o caracteristica importantă, chiar definitorie
a comunităţii, ––
ceea ce sociologii numesc "gemeinschaft." |
..
| În germană, „gemeinschaft”
înseamnă simplu „comunitate”. .
Dar mulţumita sociologului german Ferdinand Tönnies, acest termen este
folosit în sociologie pentru a denumi caracteristicile esenţiale ale
comunităţii. |
.
| Aceasta
concept este ceva mai mult decât denumirea de „spirit comunitar”. |
.
.
..
| Gemeinschaft
și Gesellschaft: |
.
| Tönnies consideră
opuse „gemeinschaft ” cu „gesellschaft.".
În germana, "gesellschaft” este un substantiv care înseamnă
„societate”. În sociologie este folosit ca adjectiv pentru
a caracteriza contrastul fată de „gemeinschaft” care evoca
„răceală”, formalitate, asociată mai ales vieţii urbane decât
celei rurale. |
.
| Ceea ce Tönnies a
explicat, a fost schimbarea în timp, când societăţile au devenit mai
complexe, de le o organizare sociala informală, personală şi „sătească”
la una mai formală, bazată pe reguli, „rece” (impersonală)..
Acolo unde existau caracteristici „gemeinschaft ” majoritatea
persoanelor se cunoşteau şi oamenii interacţionau unii cu ceilalţi
ca grup, mai degrabă decât un simplu vid social. |
....
| Este vorba de o schimbare
interesantă din punct de vedere lingvistic. .
Acolo unde comunitatea a însemnat odată un grup de persoane, cu propria
cultura şi organizaţie sociala în cadrul societăţii ca întreg, cuvântul
german pentru comunitate vine să desemneze caracteristicile comunității,
informale și personale. .
Este o schimbare care se poate asemăna cu cea dintre un substantiv într-un
adjectiv. Pentru a menţine diferenţa, sociologii au tendinţa să retina
cuvântul german (gemeinschaft ) pentru adjectiv, iar cuvântul
„comunitate” sa fie folosit ca substantiv..
Privim „ gemeinschaft ” ca ceva care nu este „sau... sau”,
dar ceva ce comunităţile au în grade diferite. |
.
.
..
| Aveţi grijă la poetizarea
comunităţii: |
.
| Unor oameni le place
să traiască în oraş..
Altora să traiască în mici comunităţi rurale. .
Să ii lăsam de o parte pe pustnici, pe prospectori sau pe vânători,
facem cu toţii alegeri care ne reflectă valorile şi atitudinile. . |
.
| Pentru că avem idei
preconcepute despre caracteristicile diferitelor comunităţi, avem tendinţa
de a idealiza pe cei care sunt mai bine reprezentate fie de gemeinschaft,
fie de gesellschaft..
Să nu uităm că, în ştiinţele sociale, trebuie să ne concentrăm
mai mult pe "ceea ce este" mai degrabă decât "ceea ce ar trebui să fie". |
.
| Atunci când comunitatea
se identifică mai mult cu gemeinschaft, poate să devină insuportabil
când toata lumea îţi ştie ocupaţiile, unde zvonul
influenţează
foarte mult comportamentul oamenilor şi unde libertatea de a acţiona
sau de a se îmbrăca într-un mod excentric este restrânsă.
.
În schimb, exista persoane care se simt bine dacă sunt cunoscute de toata
lumea, care preferă să nu fie nevoiţi să ia decizii în ceea ce priveşte
credinţele religioase sau alegerile politice şi care sunt mulţumiţi
de partajarea valorilor şi experienţelor comune. |
.
| În schimb, atunci
când comunitatea est mai degrabă de tip gesellschaft, anonimatul
şi dificultatea de a avea prieteni pot fi dure, atunci când eşti ignorat
în cea mai mare parte a zilei, unde ţi-e frica de străini pentru că
ar putea să te rănească sau să te fure, sau unde nu ştii exact care
sunt regulile şi dacă ai putea să fii arestat. .
Alţii ar putea să se simtă eliberaţi de constrângeri în ceea ce priveşte
stilul lor de viata, credinţele religioase, să poate susţine orice partid
politic şi să nu aibă de-a face cu zvonurile. |
.
| Trebuie avut grija
atunci când oamenii vorbesc ca şi cum o comunitate în sine este ideală.
.
Câţiva susţinători ai participării comunitare scriu ca şi cum ar
exista ceva legat de comunitate care ar justifica participarea comunitara.
Mulţi autori, fie de ficţiune sau non ficţiune, scriu ca şi cum viata
rurală sau cea din oraşele mici este buna într-un mod intrinsec, în
timp ce alţii fac acelaşi lucru pentru viata lor în oraş. |
.
| Să ne
concentram pe „ceea ce este” şi nu pe „ceea ce ar trebui sa fie” |
.
.
..
| Spiritul comunitar
poate fi un spirit rău: |
.
| Comunităţile mici
au recurs la modalităţi informale de regularizare socială, care, în
schimb, se alimentează din zvonuri..
Adesea aceste zvonuri pot fi vicioase şi duc la rea-funcţionare..
Chiar şi inocenţi, cei care sunt victime, pot fi judecaţi, acuzaţi
şi pedepsiţi, şi asta pentru că zvonurile nu au aceleaşi sisteme de
verificare şi de cântărire ca o curte de justiţie. |
.
| Dacă aţi avut deja
neplăcerea de a fi obiectul unui asemenea zvon, venit ca sancţiune negativa,
chiar dacă eraţi vinovat sau nu, ştiţi cât de acuzator este. În asemenea
momente este chiar posibil să-ţi doreşti liniştea unei celule. |
.
| Chiar dacă uneori
folosim termeni uzuali de genul „călduroasă şi neclara” pentru a
caracteriza gemeinschaft, trebuie evitată exprimarea care lasă
de înţeles ca a trăi într-o comunitate est neapărat soft şi confortabil.
.
Caracteristicile gemeinschaft spun că o comunitate este destul
de mică pentru ca toţi membrii să se cunoască intre ei, pentru ca măsurile
de control social să fie de tip informal (zvonul) mai degrabă decât
de tip formal (legi sau reguli), iar diviziunea muncii şi rolurile să
fie mai puţin rigide şi formale. .
Este o situaţie care se poate dovedi dificilă şi inconfortabilă pentru
unii. Chiar dacă „unitate” este o parte din cuvântul „comunitate”,
nu exista nici o garanţie că o comunitate ar fi armonioasa şi unită. |
.
| Schismele sociale pot
fi lungi şi amare, uneori păstrându-se timp de mai multe generaţii.
.
Acestea pot fi bazate pe clanuri, caste, clasă, vârsta, gen, etnie, limbă,
religie, câştig ––
deci toate elementele organizaţiei sociale. |
.
.
..
| Generalizare: Identitate
şi stereotip: |
.
| Fiecare
comunitate este diferita. |
.
| Oamenii, prin natura
lor şi prin modul lor de dezvoltare sociala, au tendinţa de a generaliza
pe baza unor observaţii particulare. .
Acest lucru este normal şi, de altfel, este şi modul în care învăţam
o alta limbă. |
.
| Totuşi, atunci când
aplicam aceeaşi metoda unor aspecte ale vieţii, putem să avem probleme. |
.
| Folosim termenul de
„generalizare” pentru a numi un proces în care observăm personalitatea
unor membri ai comunităţii şi apoi extrapolam pentru a realiza un stereotip
ce caracterizează întreaga comunitate. |
.
| Este o metoda care
nu este întotdeauna greşita. .
Membrii comunităţii sunt mândri de identitatea lor şi pot considera
că unele din caracteristici le dau o forţa de care sunt mândri. .
Aceasta contribuie la întărirea fidelităţii şi mândriei ca elemente
gemeinschaft. |
.
| Acelaşi proces se
poate dovedi o formă de etnocentrism care exagerează o parte din caracteristicile
comunităţii şi reduce stima pe care publicul o poarta comunităţii. |
.
| Să facem o observaţie
în ceea ce priveşte stereotipurile etnice. . .
Aţi observat că se râde atunci când un comedian face glume pe seama
unui grup etnic, dacă el face parte din acea etnie? .
Aceleaşi glume făcute de membrii majorităţii pot fi văzute ca ofensatoare.
Pentru sociologi, râsul şi ceea ce oamenii găsesc amuzant sunt indicii
importante..
Ele spun multe despre subiectele sensibile dintr-o comunitate. |
.
.
..
.
| Noţiunea tradiţională
de comunitate este considerată ca fiind rurală, cu limite geografice
şi de populaţie bine definite, mică şi în care activitatea de baza
este agricultura, pescuitul sau alte tehnologii similare. |
.
| Este timpul să dăm
jos de pe piedestal, şi să lăsam deoparte acest model care şi-a pierdut
utilitatea. Noi tipuri de comunităţi sunt în prezent create şi
dezvoltate. A se vedea: Neo Gemeinschaft. |
.
| Pe măsura ce societăţile
au devenit mai urbane, mai formale, mai complexe, cu diviziunea muncii,
separarea rolurilor, interdependenţa, şi-au dezvoltat caracteristicile
de gesellschaft..
. Este posibil sa fie o necesitate naturală, sau cel puţin o mare dorinţă
a oamenilor ca o mare parte din interacţiile sociale zilnice să fie cu
persoane cunoscute decât cu străini care ocupa roluri plate sau unidimensionale
în interacţiile lor sociale. .
E de ajuns să spunem că urbanizarea şi înstrăinarea au dat naştere
unor comunităţi construite care nu au neapărat un teritoriu delimitat
sau au apărut într-un mod natural şi neplanificat, putând fi în oraş
sau pe internet. (1) |
.
| Printre aceste comunităţi
există asociaţii voluntare de indivizi care ar putea împărtăşi un
interes sau o pasiune ca trenurile în miniatura, dansul în grupuri, şahul,
antrenamentul militar, dezvoltarea internaţională, baseball-ul, masoneria,
libertăţile civile sau fan cluburile. .
Acestea sunt organizaţii voluntare non profit (ONG = organizaţii non
guvernamentale). .
Membrii nu sunt plătiţi, dar îşi donează timpul şi eforturile pentru
dezvoltarea organizaţiilor. |
..
| Formarea „comunelor”
rezidenţiale este o alta metodă deliberată de a crea comunităţi construite. |
..
| O manifestare elementară
a atracţiei pentru gemeinschaft se observă în câteva practici
urbane ca amintirea numelui şi salutarea persoanelor pe care le întâlnim
zilnic: postaş, şofer de autobuz, bibliotecar, oameni de pe stradă,
farmacist sau lucrător în general (în cafenea, restaurant, închirieri
video, oficiu poştal sau alte servicii). |
.
| Este o practică pe
care o regăsim de asemenea la locurile de munca. .
Poate că este o structură organizaţională formală, dar prieteniile
şi întâlnirile care au loc se fac fără a ţine cont de direcţiile
organizaţionale. .
Înafară de cerinţele formale ale cooperării, o echipă poate dezvolta
relaţii care trec dincolo de exigenţele cerute de muncă. .
Ei ar putea să organizeze o ieşire la patinaj, un picnic, o seară de
dans, un grătar sau asistarea în grup la un meci de fotbal. |
.
| După cum Bhushan Crossman
şi Coleen Thompson au descoperit în clasa de Sociologie 160, o clasă
de studenţi şi profesorul lor încep cursul fiindu-şi străini unii
altora. .
Ei învaţă apoi să se cunoască şi, pe la sfârşitul cursului, s-au
format importante legături sociale, generându-se gemeinschaft
şi făcând ca totul să semene cu o comunitate. |
.
| Comunităţile construite
sunt adesea produsul urbanizării, căci oraşele pot aduce împreună
oameni cu interese şi valori similare..
Asta s-a întâmplat încă de la originea oraşelor.
Relaţiile de lunga durată intre asemenea grupuri cu interese similare
a fost o extensie a fiecărei comunităţi construite. .
Astăzi, cu apariţia internetului şi a e-mailului, noi comunităţi construite
se formează, dintre care multe nici nu se auto considera comunităţi,
şi sunt asociaţii de oameni cu interese comune, iar altele sunt în mod
deliberat construite sub forma de comunităţi online. |
..
| Putem
astfel parafraza Forest Gump: „Comunitatea este ceea ce comunitatea face” |
.
––»«––
|
