Traduceri:

Alte pagini:

Module

Harta site-ului

Cuvinte cheie

Contact

Documente utile

Linkuri utile

ANALIZA CADRULUI LOGIC

De Phil Bartle, PhD

Traducere de Ovidiana Ariella Netedu

Când pregătiţi un design de proiect sau de program, aţi putea găsi folositoare utilizarea unui "cadru logic". Unii finanţatori cum ar fi World Bank (Banca Mondială) şi CIDA (ADIC, Agenţia de Dezvoltare Internaţională Canadiană), cer o "Matrice cadru logic". Pentru un ONG aflat la început este util sa cunoască modul in care se poate realiza o analiză a cadrului logic

O matrice cadru logic este un tabel, preferabil realizat pe o singura pagină, care identifică elementele esenţiale ale unui proiect.

În documentul de training despre"Designul proiectului" am facut distincţia între "Ţel", "Scopuri", şi "Obiective". Acestea pornesc de la general spre specific, obiectivele fiind cele mai precise în ceea ce priveşte timpul, cantitatea şi rezultatul măsurabil al proiectului. Într-o matrice cadru logic, aceste distincţii sunt mult mai precise şi mai clare şi utilizează o terminologie puţin diferită.

Ar fi util să comparăm un program sau un proiect cu o fabrică sau cu o fermă. Ele pot conţine "input-uri" - resursele pe care le introduci - şi output-uri - produsele dorite pe care le obţii. Nu uitaţi că "input" este substantiv, adica un lucru (sau mai multe lucruri), şi nu verb (ceva ce este făcut). Acest cuvânt reprezintă o problemă in limba engleză, unde este greşită (în vocabular, gramatică) folosirea cuvântului "input" ca verb.

O matrice cadru logic este foarte densă şi complexă, ia foarte mult timp pentru a fi citită şi încă şi mai mult timp pentru a fi construită. Prima dată când realizaţi o astfel de matrice ar fi indicat să o faceţi cu cineva care este familiarizat cu propunerea dumneavoastră de proiect. Ia timp şi nu este la fel de cursivă ca un roman.

Planul general al unei ACL (Analize a Cadrului Logic):

Analiza cadrului logic se realizează sub forma unui tabel cu 5 coloane. Se aşază pe o pagină standard (A4), iniţializare pagină: tip vedere. În cazul proiectelor mari şi complicate, se poate întinde pe mai mult de o pagină, însă cadrul optim este de o pagină.

În partea de sus trebuie trecute titlurile celor cinci coloane, de la stânga spre dreapta:

• Rezumat;
• Rezultate aşteptate;
• Indicatori de performanţă;
• Premise; şi
• Riscuri

În prima coloană din partea stângă, sub titlul "Rezumat", se afla 3 celule. Ele sunt numite, de sus in jos:

• Scopul programului
• Ţelul programului; şi
• Activităţi.

Daca programul sau proiectul are mai multe scopuri, aceste trei celule se vor repeta şi vor fi aşezate sub primele trei - va trebui folosită câte o serie de câte trei celule pentru fiecare scop.

În cea de-a doua coloană dinspre stânga, dedesubt de "Rezultate aşteptate", se vor găsi alte trei celule, aranjate vertical şi paralele cu cele trei celule din prima coloană dinspre dreapta. Ele se numesc, de sus în jos:

• Impact;
• Rezultate; şi
• Produse.

Două cuvinte sunt aparent similare: rezultate şi produse. Un produs este rezultanta directă a programului sau proiectului. Întorcându-ne la analogia cu ferma sau fabrica, produsul este ca laptele sau bicicletele. Rezultatele, pe de altă parte, nu sunt rezultantele directe ale proiectului sau ale programului, ci efectele asupra comunităţii sau beneficiarilor. Folosindu-ne de aceeaşi analogie cu ferma sau fabrica, rezultatele includ "Există lapte pe care îl pot bea copiii" sau "Transportul devine mai uşor atunci când mersul pe jos nu este singura opţiune".

În cea de-a treia coloană de la stânga, dedesubt de "Indicatori de performanţă", sunt alte trei celule. Ele se numesc, de sus în jos:

• Indicatori ai performanţei impactului;
• Indicatori ai performanţei rezultatului; şi
• Indicatori ai performanţei produsului.

Un cadru necompletat arată astfel:

Analiza cadrului logic

Ultimele două coloane din partea dreaptă sunt Premisele şi apoi Riscurile. Fiecare dintre acestea se aplică pentru primele trei celule din rândul respectiv.

Atunci când notaţi premisele, identificaţi lucrurile care vă aşteptaţi să rămână constante sau lucrurile previzibile, legate de subiectele de discuţie din primele trei coloane. Există mii de lucruri pe care le puteţi "prevedea", însă nu trebuie notate toate. De exemplu putem prevedea faptul că pământul nu va fi lovit de un asteroid care va produce un nor de praf si care va face să dispară viaţa aşa cum o ştim. Nu este necesar să includem astfel de posibilităţi îndepărtate în cadrul logic.

De asemenea putem prevedea ca nu va exista o lovitură de stat care sa distrugă sistemul economic. Într-o ţară precum Canada această posibilitate este atât de îndepărtată încât nu este nevoie să o menţionăm. Într-o altă ţară, Liberia spre exemplu, poate fi inclusă doar datorită faptului că există o mică posibilitate ca acest lucru să aibă loc si astfel sa interfereze cu desfăşurarea proiectului. În cazul în care construim biciclete, spre exemplu, putem să prevedem dacă resurse ca tuburi de metal vor fi sau nu disponibile pe piaţă. Dacă de exemplu producem lapte, putem prevedea că nu va izbucni o epidemie de febră aftoasă care să ucidă toate vitele.

Ultima din cele cinci coloane, Riscuri, este legată de cea de-a patra coloană, Premise. Riscul unei lovituri de stat în Canada este mic, pe când riscul unei lovituri de stat în Liberia chiar dacă este de asemenea scăzut, este totuşi mai ridicat decât în Canada. Atâta timp cât riscurile şi premisele identificate sunt corelate cu primele trei coloane, acestea vor fi strâns legate unele de celelalte.

Cadrul logic final pe care îl creaţi seamănă cu designul proiectului, dar este aranjat în formatul descris mai sus, este mult mai condensat şi este aranjat în aşa fel încât toate celulele şi coloanele din tabel sa fie corelate logic.

Unii finanţatori au sau cer tabele care pot fi puţin diferite ca număr şi titluri ale coloanelor, dar principiile rămân aceleaşi, inclusiv densitatea, concizia şi relaţiile logice dintre toate celulele.

Planificarea proiectului:

Ultima actualizare: 2008/05/08